- nedefinít
- adj. m., pl. nedefiníţi; f. sg. nedefinítã, pl. nedefiníte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
nedefinít
Look at other dictionaries:
nedefinit — NEDEFINÍT, Ă, nedefiniţi, te, adj. l. Care nu este definit; lipsit de contur sau de precizie; vag. 2. (gram.; despre articole, adjective, pronume, numerale) Nehotărât. 3. ♢ (mat.; în sintagma) Integrală nedefinită (a unei funcţii) = funcţie a… … Dicționar Român
indefinit — INDEFINÍT, Ă, indefiniţi, te, adj. Care nu este definit, care nu are limite sau margini determinate; nedefinit, nelămurit. ♦ (gram.) Nehotărât. – Din fr. indéfini, lat. indefinitus. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Indefinit ≠… … Dicționar Român
mâţă — MẤŢĂ, mâţe, s.f. 1. (pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ expr. A prinde (pe cineva) cu mâţa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înşele, să mintă. A umbla cu mâţa în sac = a umbla cu înşelăciuni. (A… … Dicționar Român
confuz — CONFÚZ, Ă confuzi, e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedesluşit. 2. (Despre oameni şi manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus. Trimis de irene bujenita, 04.02.2008. Sursa: DEX 98 Confuz ≠ clar,… … Dicționar Român
difuz — DIFÚZ, Ă, difuzi, e, adj. Răspândit în toate părţile sau în diverse părţi; împrăştiat, risipit. ♦ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. – Din fr. diffus, lat. diffusus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Difuz ≠ limpede… … Dicționar Român
neclar — NECLÁR, Ă, neclari, e, adj. Care nu se vede, nu se distinge sau nu se înţelege bine. – Ne + clar. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 Neclar ≠ clar, distinct Trimis de siveco, 05.07.2008. Sursa: Antonime NECLÁR adj. 1. v. imprecis. 2 … Dicționar Român
surd — SURD, Ă, surzi, de, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau parţial) de auz. ♦ fig. Care nu vrea să audă, să înţeleagă; neînduplecat, nesimţitor, fără suflet. ♢ loc. adv. (Substantivat) De( a) surda = în zadar,… … Dicționar Român
un — UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumeşte obiectul neindividualizat în discuţie) Un prieten. ♢ (Accentuează noţiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ♢ (Dă sens general substantivului)… … Dicționar Român
vag — VAG, Ă, vagi, adj. 1. (Adesea adverbial) Lipsit de limpezime, de claritate, de precizie; neclar, nelămurit, nesigur, confuz (pentru vedere, auz sau minte). ♦ (Substantivizat, n.) Ceea ce este vag (1). 2. (anat.; în sintagma) Nerv vag (si… … Dicționar Român
abscons — abscóns, ă adj. greu de înţeles; obscur; abstrus. (< fr. abscons, lat. absconsus) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABSCÓNS, Ă, absconşi, se, adj. (livr.) Greu de înţeles; ascuns, tainic; (voit) obscur. – Din fr. abscons, lat. absconsus … Dicționar Român
